Aller au contenu

Gine-Bisawo

Depi Wikipedya, ansiklopedi lib


Gine-Bisao
Non ofisyèl yo
(it) Guinea-Bissau
(pt) Guiné-Bissau
(fr) la République de Guinée-BissaoGade epi modifye done yo sou Wikidata
Non lokal
(pt) República da Guiné-BissauGade epi modifye done yo sou Wikidata
Jewografi
Peyi
Gine-BisaoGade epi modifye done yo sou Wikidata
Lokalizasyon jewografik
Pati nan
Afrik lwès, Afrique lusophone (en)Gade epi modifye done yo sou Wikidata
Chèflye
Baigné par
Sipèfisi
36 125 km2Gade epi modifye done yo sou Wikidata
Pwen pi ba
Pwen pi wo
Mont Torin (d)Gade epi modifye done yo sou Wikidata
Jewografi
Géographie de la Guinée-Bissau (en)Gade epi modifye done yo sou Wikidata
Kowòdone
Demografi
Popilasyon
1,9 hab. ()Gade epi modifye done yo sou Wikidata
Dansite
51,5 hab./km2 ()
Jantile
Guinee-Bissauer, Bissau-Guinean, Guinea-Bissauan, bissau-guineai, guinea-bissauer, guineobissauani, guineobissauan, guineobissauană, বিসাউ-গিনীয়, guineense, guineensi, de Guinea-Bisáu, Gvinebisaŭano, Guinéen, Bissaoguinéen, Guinéenne, Bissaoguinéenne, מגינאה ביסאו, guineenso, guineensi, guineensa, guineense, غيني بيساوي, غينية بيساوية, غينيين بيساويين, غينيات بيساويات, Bissauec, BissaukaGade epi modifye done yo sou Wikidata
Fonksyònman
Estati
Chef de l'exécutif
Nuno Gomes Nabian (en) (depuis le )Gade epi modifye done yo sou Wikidata
Assemblée délibérante
Assemblée nationale populaire (en)Gade epi modifye done yo sou Wikidata
Monnaie
Franc CFA (en)Gade epi modifye done yo sou Wikidata
Économie
Économie de la Guinée-Bissau (en)Gade epi modifye done yo sou Wikidata
Membre de
ONI (depuis le ), Union africaine (en), Organisation mondiale du commerce (en), Organisation de la Coopération Islamique (en) (depuis ), Banque internationale pour la reconstruction et le développement (en) (depuis le ), Association internationale de développement (en) (depuis le ), Société financière internationale (en) (depuis le ), Agence multilatérale de garantie des investissements (en) (depuis le ), Banque africaine de développement (en), Organisation des États d’Afrique, des Caraïbes et du Pacifique (en), Alliance of Small Island States (en), Organisation pour l'harmonisation en Afrique du droit des affaires (en), communauté des pays de langue portugaise (en), Entèpòl (depuis le ), Organisation pour l'interdiction des armes chimiques (en) (depuis le ), INESKO (depuis le ), Groupe pour l'observation de la Terre (en), Observatoire économique et statistique d'Afrique subsaharienne (d) (depuis ), Union postale universelle (en) (depuis le ), Union internationale des télécommunications (en) (depuis le ), Organisation internationale de la francophonie (en) (depuis ), Organisation Internationale de Protection Civile (en) (depuis le ), Organisation météorologique mondiale (en) (depuis le ), Òganizasyon Mondyal Lasante, communauté économique des États de l'Afrique de l'Ouest (en), Organisation mondiale des douanes (en) (depuis le ), traité sur la non-prolifération des armes nucléaires (en), African Continental Free Trade Area (en)Gade epi modifye done yo sou Wikidata
Istwa
Fondation
Remplace
Guinée portugaise (en)Gade epi modifye done yo sou Wikidata
Histoire
Histoire de la Guinée-Bissau (en)Gade epi modifye done yo sou Wikidata
Idantite
Lang ofisyèl
Deviz
En pòtigè : Unidade, Luta, Progresso
En anglè : Unity, Fight, Progress
En bulgare : Единство, борба, прогрес
En gallois : Undod, Ymladd, CynnyddGade epi modifye done yo sou Wikidata
Blasonnement
Emblème de la Guinée-Bissau (en)Gade epi modifye done yo sou Wikidata
Drapo
Drapeau de la Guinée-Bissau (en)Gade epi modifye done yo sou Wikidata
Im
Esta é a Nossa Pátria bem Amada (en)Gade epi modifye done yo sou Wikidata
Idantifyan
TGN
Sit wèb
(pt) www.gov.gwGade epi modifye done yo sou Wikidata
Pwononsyasyon

Gine-Bisawo se yon peyi ki sitiye nan Afrik. [1] (nan Guiné-Bissau et República da Guiné-Bissau), se yon peyi ki pale Pòtigè nan Afrik Lwès. Kapital li se Biso. Peyi a pran endepandans nan lane 1974, epi depi lè sa a, li fè eksperyans lavi politik enstab, ak plizyè koudeta.

  • Prezidan :
    • Umaro Sissoco Embaló (depi 27 fevriye 2020)
    • José Mário Vaz (2014)
  • Premye Minis :
    • Baciro Djá (2016)
    • Rui Duarte de Barros (depi 20 desanm 2023)

Jewografi

[modifye | modifye kòd]

Gine-Bissau, ki rele konsa gras ak Biso, kapital li a, se yon peyi ki pale Pòtigè nan AfrikLwès, bò kote Oseyan Atlantik, nan nò pa Senegal, sou bò solèy leve ak nan sidès pa Repiblik Gine, ki se de Lafrik di Lwès la pale.

Gine-Bissau kouvri 36 120 km2, 28 000 km2 tè ak 8 120 km2 lanmè (ki apèn pi gwo pase Bèljik), e li gen anviwon 80 zile Levanjil Bissaj la

Administrasyon

[modifye | modifye kòd]

Gine-Bisawo divize nan 9 rejyon, yo menm pataje nan 37 sektè.

Gine-Bisawo se yon manm nan Inyon Ekonomik ak Monetè Afrik Lwès la. Sous prensipal la nan echanj etranje se ekspòtasyon an nan kajou nwa, ki konte pou 60% nan revni peyi a. Gine-Bissau se 3yèm pi gwo pwodiktè nwa kajou nan Lafrik, ak 6yèm nan mond lan, ak pwodiksyon li nan 120,000 tòn pa ane sa ki fè li Modèl:Number dola. Peyi a gen anpil lòt resous natirèl: boksit, bwa, lwil, fosfat wòch, elatriye. Littoral li yo, ki rich anpil nan pwason, atire pèchè ki soti nan Inyon Ewopeyèn ki vini peche nan chak ane 500 000 tòn pwason, peye an echanj Giine-Biso apeprè 7 500 000  an echanj, ki ta 1.5 santim pou chak kg}}. agrikilti potansyèl peyi a se gwo, men forè li yo, pa egzanp, yo sèlman eksplwate enfòmèlman.

Touris gen anpil ti pwa la; Sepandan, prezans yo te double ant 2010 ak 2016, plis pase 40,000 vizitè ak jenere yon revni de 20 milyon dola nan 2017[2].

Malgre anpil byen li genyen, Gine-Bisawo se dizyèm peyi ki pi pòv nan mond lan, pami peyi ki pi piti devlope yo (LDCs). Endèks Devlopman Imèn (HDI) se 0,483 an 2021 ([[Lis peyi pa HDI|Modèl:177th]] soti nan no 196) konpare ak 0,443 an 2010[3]. Dansite popilasyon li se 42 ab./km2.

An 2010, esperans lavi pou gason te 46,07 ak pou fanm 49,79[4].

Nan menm ane a, to kwasans popilasyon an te 2.019%[4], ak yon to nesans nan 35,97 [4], yon to lanmò nan 15,79 [4], yon to mòtalite tibebe a nan ‰.5.48 timoun/fanm[4].

An 2020, popilasyon an se 1 970 000 abitan.

Relijyon

[modifye | modifye kòd]

Yo pa konnen byen presi distribisyon relijyon yo nan peyi a; sèlman estimasyon ki disponib. Gine-Bissau se yon peyi manm Òganizasyon Koperasyon Islamik la. Relijyon Mizilman se prensipal nan peyi a: Mizilman yo reprezante yon pwopòsyon ant 40% ak 50% nan popilasyon an, yon pwopòsyon ki varye selon sous la[5],[4],. 40% se Mizilman Sunni, 6% se Mizilman chiit, e 36% yo konsidere tèt yo kòm Mizilman.[6]. Animism se dezyèm relijyon ki pi gaye, ak ant 14.9% ak 40% nan popilasyon an pratike li[5],[4],[7]. Krisyanis se twazyèm pi gwo relijyon nan peyi a, ki reprezante ant 10% ak 22.1% nan popilasyon an.[5],[4],[7]. Majorite kretyen nan Gine-Bissau se Katolik. Katedral Bissau, nan style neo-Roman, yo konsidere kòm kote ki pi reprezantan Katolik nan Gine-Bissau.

Medya prensipal se televizyon ak radyo nasyonal.

Referans

[modifye | modifye kòd]
  1. Commission nationale de toponymie, conseil national de l'information géographique, Pays, territoires et villes du monde juillet 2021, , 34 p. (présentation en ligne, lire en ligne [PDF]), p. 17
  2. Syarif Hidayatullah ak et al., « Devlopman ekonomik nan peyi Bijagos ical=Ijcrt », {{Atik}} : paramètre « périodique » manquant,‎ périodique.
  3. en The World Factbook, « Guinea-Bissau », CIA.
  4. 4,0 4,1 4,2 4,3 4,4 4,5 4,6 et 4,7 Erè nan sitasyon : Baliz <ref> pa valab ; nou pa bay tèks pou ref yo ki rele CIA
  5. 5,0 5,1 et 5,2 « Prezantasyon Gine-Bissau », sur diplomatie.gouv.fr.
  6. (en) « Mizilman nan mond lan - Rapò konplè ».
  7. 7,0 et 7,1 (en-US) « International Religious Freedom Report for 2015 » Accès libre, sur 2009-2017.state.gov (consulté le ).

Lyen deyò

[modifye | modifye kòd]

Wikimedia Commons genyen dokiman medya, imaj, video sou :


Peyi nan Afrik
Afrik dinò : Aljeri · Ejip 1 · Libi · Mawòk 3 · Moritani · Sahara oksidantal 4 · Soudan · Tinizi
Afrik lwès : Benen · Boukinafaso · Kap Vè 2 · Kòt divwa · Ganbi · Gana · Gine · Gine-Bisawo · Liberya · Mali · Nijè · Nijerya · Senegal · Syera Leyòn · Togo
Afrik santral : Kamewoun · Repiblik santafrik · Kongo (Brazavil) · Kongo (Kinchasa) · Gabon · Gine ekwateryal · Sen Tome ak Pwènsip · Tchad
Afrik lès : Bouwoundi · Djibouti · Eritre · Etyopi · Kenya · Ouganda · Rwanda · Sechèl 2 · Somali · Tanzani
Afrik disid : Afrik disid · Angola · Botswana · Komò 2 · Lezoto · Madagaska 2 · Malawi · Moris 2 · Mozanbik · Namibi · Swazilann · Zanbi · Zimbabwe

Òt kote nan Afrik : Sahara oksidantal 4 · Somaliland

1 ki gen yon pati nan Afrik — 2 peyi lil — 3 ki pa manm Inyon Afrikèn — 4 pa rekoni pou tout kominote entènasyonal men ki nan Inyon Afrikèn