Aller au contenu

Elena Bacaloglu

Depi Wikipedya, ansiklopedi lib
Elena Bacaloglu
Biyografi
Nesans
Gade epi modifye done yo sou Wikidata
Boukarès (Principautés unies de Moldavie et de Valachie (en))Gade epi modifye done yo sou Wikidata
Lanmò
Gade epi modifye done yo sou Wikidata
Boukarès (République populaire roumaine (d))Gade epi modifye done yo sou Wikidata
Tonm
Cimetière de Bellu (en), cimetière central de Chișinău (en)Gade epi modifye done yo sou Wikidata
Nasyonalite
Fòmasyon
Université de Bucarest (en)Gade epi modifye done yo sou Wikidata
Aktivite
Fratri
George Bacaloglu (d)Gade epi modifye done yo sou Wikidata
Conjoint
Ovid Densușianu (en)Gade epi modifye done yo sou Wikidata
Lòt enfòmasyon
Pati politik
National Italo-Romanian Cultural and Economic Movement (en)
National Romanian Fascia (en)Gade epi modifye done yo sou Wikidata
Blòk done envalid nan module infobox : imaj

modifye - modifye kòd - modifye WikidataDocumentation du modèle

Elena Bacaloglu ki te fèt nan Bukarès nan 19 desanm 1878 epi ki te mouri nan lane 1947 oubyen 1948, ke yo konnen tou sou non fanmi Bakaloglu, Bacaloglu-Densusianu, Bacaloglu-Densușeanu oubyen sou fòm fransize non li Hélène Bacaloglu, sete yon jounalis, kritik literè, womansyè ak fasis woumen.

Biyografi

[modifye | modifye kòd]

Anfans ak edikasyon

[modifye | modifye kòd]

Fanmi Bacaloglu a gen yon enpòtans sosyal ak politik nan sosyete Woumani an. ; Fanmi an desandan D. H. Bacaloglu, yon Bilgaryen ki soti Woumani ki te dekore avèk Lòd Sen Stanislas [1] . Yo mansyone zansèt Bacaloglu yo kòm moun ki te viv nan Bukarest alantou 1826 apre yo te imigre epi etabli yo pou espekile sou tè. [2] Papa Elena Bacaloglu, Alexandru, se yon fonksyonè nan fanmi Emanoil Bacaloglu, epi madanm li se Sofia G. Izvoreanu. Elena gen kat frè, Constantin, Victor, George [3] ak Alexandru ke yo rele Sandi .[4]

Elena Bacaloglu te fèt nan Bukarès nan 19 décembre 1878 [5] . Li te rive nan yon nivo edikasyon ki wo pou epòk li a, li te etidye kilti franse, istwa atizay ak filozofi [5] nan Fakilte Lèt Inivèsite Bukarest ak nan Kolèj de Frans [6] . Nan Pari, li rete ak frè li ak akonpayatè li Constantin Bacaloglu. ; Se la li te rankontre Ovid Densușianu, mennaj li alavni [7] . Li te marye ak avoka ak powèt [[]] (en) [[]] (en) [8], apre li te fin reyisi konvenk paran rebèl li yo pou yo kite l marye avè l [9] . Yo te fiyanse 19 desanm 1896, epi yo te marye an janvye, avèk politisyen Nicolae Filipescu kòm temwen. [10] . Yo gen yon pitit fi [9] .

An 1897, Rosetti pa t kapab pran swen madanm li ak pitit fi li epi li te kite kay la. ; Bacaloglu retounen pou l viv ak papa l. Nan mwa jen ane apre a, li te eseye swisid lè li te tire tèt li nan tors. ; Yo te sove l apre yon operasyon ijans nan poumon dwat li [11] . Divòs ant Rosetti ak Bacaloglu te pwononse an 1899 [12] . Nan dat 7 Out 1902 [13], Bacaloglu te marye ak Ovid Densușianu. ; Nan mwa mas oswa avril 1904, yo te fè yon pitit gason, Ovid Junior [14][15] .

An 1903, Bacaloglu te pibliye premye monografi li a, Despre simbolizm și Maeterlinck[16] . Sa a se youn nan tantativ yon otè Women fè pou defini limit senbolis, dekadans ak modènite, epi travay li fè pati seri esè Alexandru Bibescu ak Izabela Sadoveanu-Evan (en) . Li se premye moun ki etidye sèr yo nan yon pèspektiv Women.[17]

Nan 1904, Bacaloglu divòse Densusianu.[18]

An 1906, Bacaloglu te pibliye yon woman sikolojik, În luptă , Lè sa a, yon lòt woman an 1908, Două torțe [19] . Liv li yo kritike literè Viața Românească (anndan), ki deklare ke li enposib pou li premye woman an nan antye li [20] . Akademi Women an resevwa yon aplikasyon pou woman an pou pri literati anyèl la, men li rejte li, li deklare ke teknik ekriti Bacaloglu a twò « tòtire " epi ke li pa gen yon metriz ase nan lang literè women an [21] ." Gen lòt ekriti li yo ki pibliye nan magazin [22] , [23] .

Demenaje nan peyi Itali

[modifye | modifye kòd]

Apre divòs li a, Bacaloglu te vwayaje nan Ewòp de Lwès [24], e sitou nan Itali kote li te ekri pou Madame, L'Idea Nazionale (anndan) ak Il Giornale d'Italia [25] . An 1908, pandan kèk mwa, li te gen yon relasyon ak Salvatore Di Giacomo. ; Li te tradui Assunta Spina li an women nan mwa Out 1909 [25] . Li te marye ak yon Italyen.[26]

Nan kòmansman ane 1910 yo, Bacaloglu te rete nan lavil Wòm. Nan mwa septanm 1912, li te pibliye yon monografi sou relasyon ekstramarital ant powèt Gheorghe Asachi a ak miz italyen li Bianca Milesi [27] . Li te resevwa Meday Merit Carol I [28] epi li te tradui ekriti madanm li Elisabeth de Wied an franse [29] . Li te reprezante Woumani nan ekspozisyon nasyonal la nan Castel Sant'Angelo epi, sou non Helene Bacaloglu, li te bay konferans sou Di Giacomo. Pandan tan sa a, li te antre an konfli ak Alexandru Tzigara-Samurcaș, ki te ranplase li nan Ekspozisyon Nasyonal la epi ki te kritike pèsonalite ak talan li [30] . Bacaloglu te pibliye vèsyon pa l sou evènman yo nan fòm yon ti liv [31] . Konferans li yo sou Di Giacomo te resevwa yon akèy pozitif nan men kritik yo. Sepandan, tout kolaborasyon li yo te entèwonp lè patnè literè li yo te di yo te fatige ak pèsonalite li ak move kalite ekriti li [32] . An 1912, li te rantre nan Société des auteurs roumains (ro) [33] .

Yon ti tan apre Premye Gè Mondyal la te eklate, Bacaloglu te kòmanse yon kanpay entèvansyonis pou pouse Woumani, ki te net nan moman sa a, antre nan Tripl Antante a epi li te fè kanpay pou aneksyon Transilvani Austro-Ongaryen an pa Woumani. Nan Bukarest, li te pibliye redaksyon an Italyen Per la Grande Rumania ak tèks la an franse Prèv lanmou. Konferans Patriotik [34] . Li defann yon apwòch pan-latinis epi li fè pati asosyasyon Latina Gens, ki vize yon federasyon eta laten yo [35] . Se pandan travay li pou asosyasyon sa a li te rankontre Luigi Cadorna, ki te vin pwotektè li [36], epi Sidney Sonnino [37] .

Li te eseye popilarize kòz Women an sou fron italyen an, men efò li yo te entèwonp pa defèt nan batay Caporetto an Oktòb 1917, ki te fòse l pran refij nan Genoa . [38] Apre sa, li jwe yon wòl nan kreyasyon « Lejyon Women an Itali ", yon gwoup militè ki te konpoze de Women ki soti Transilvani ak senpatizan Italyen, ki te opoze ak Puisans Santral yo nan peyi Itali. Sepandan, li pa te envite nan seremoni fondasyon lejyon an, ki te fèt nan Cittaducale an jen 1918 .[39]

Sepandan, pandan li te angaje nan fachis, li te antre an konfli ak otorite Woumani yo. Pati Nasyonal Fachis Mussoloni a te defann li, epi Luigi Federzoni te akize leta Woumani an kòm si li te vle kidnape li epi fè l pe bouch li ak fòs [40] . An 1922, tribinal Casale Monferrato a te tande yon pwosè pou vyolasyon pwopriyete entelektyèl ke li te depoze kont leta women an [41] . Bacaloglu te plenyen ankò ke ajan Siguranța yo te eseye kidnape li pandan Akò Genoa yo [41], epi nan menm ane a Alessandro Dudan, yon depite fachis, te defann li, ki te akize Woumani ankò pou abi pouvwa .[41] Tout anbasadè women ki te vin apre yo te nye akizasyon Bacaloglu yo, epi yo te akize l de reveye sou pèsekisyon li t ap sibi a .[42]

Angajman fasis

[modifye | modifye kòd]

Apre Premye Gè Mondyal la, Elena Bacaloglu te rete nan peyi Itali kote li te ekri pou Universul, yon jounal chak jou nan Bukarès [43] . Li te youn nan premye Women yo ki te familyarize yo ak dwa ekstrèm Ewopeyen modèn nan [44] epi li te vle transplante fachis Italyen an nan Woumani. Pwojè sa a te fasine l depi Biennio Rosso a, kote li te fè echanj remak proto-fachis ak Gabriele D'Annunzio [45] epi li te ekri pou Il Popolo d'Italia [46] . Li te voye lèt bay Benito Mussolini, ki pa t pran l oserye [45] . Li te konn diskite regilyèman avèk Giuseppe Bottai epi Piero Bolzon, ki te dakò pou yo rantre nan gwoup travay li sou fachis woumen an [45] . Li se zanmi tou ak Benedetto Croce [47] .

Dapre Victor Babeș, li se pi gwo pwopagandis Women an aletranje, e sitou an Itali [48] . Kòz Gran Woumani an fasine de nan frè l yo tou. Victor, otè pyès teyat patriyotik [49], te kreye youn nan premye jounal women yo nan Bessarabia, epi George te goumen pandan Premye Gè Mondyal la epi li te vin prefè nan Județ Bihor [50] . Elena, Constantin ak Victor te tout korespondan pou magazin kiltirèl frè yo Georges la jiska mitan ane 1930 yo [51] .

Sepandan, pandan li te angaje nan fachis, li te antre an konfli ak otorite Woumani yo. Pati Nasyonal Fachis Mussoloni a te defann li, epi Luigi Federzoni te akize leta Woumani an kòm si li te vle kidnape li epi fè l pe bouch li ak fòs [52] . An 1922, tribinal Casale Monferrato a te tande yon pwosè pou vyolasyon pwopriyete entelektyèl ke li te depoze kont leta women an [53] . Bacaloglu te plenyen ankò ke ajan Siguranța yo te eseye kidnape li pandan Akò Genoa yo [53], epi nan menm ane a Alessandro Dudan, yon depite fachis, te defann li, ki te akize Woumani ankò pou abi pouvwa [53] . Tout anbasadè women ki te vin apre yo te nye akizasyon Bacaloglu yo, epi yo te akize l de reveye sou pèsekisyon li t ap sibi a [54] .

Mussolini te pran Bacaloglu pi oserye pase anvan epi li te ekri l regilyèman, li ba li enstriksyon detaye sou « Ekspansyonis Latin nan " ak sou koperasyon ekonomik kont kapitalis." Bacaloglu te fè lèt yo piblik nan bwochi l ' Movimento nazionale fascista italo-romeno. Creazione e governo Movimento nazionale fascista italo-romeno. Creazione e governo apre mach sou Wòm [55] . Li ap eseye aktivman pou anpeche yon rapwòchman politik ant Itali ak Ongri, rival istorik Woumani an [56] . Li akize gouvènman women an kòm si l ap peye Lafrans nan atik li pibliye pou jounal italyen yo [57] .

An 1921, avèk apwobasyon Mussolini, li te kreye yon asosyasyon fachis Italo-Women, ki pita te vin tounen Mouvement national culturel et économique italo-roumain (anndan) oubyen MNFIR [58] . Manm asosyasyon an te louvri lig fachis nan Woumani, epi youn nan premye sèk yo te louvri nan Cluj-Napoca, kapital rejyonal Transylvania [59] . Mouvman Italyo-Roumen an antisemit, alòske fachis Italyen yo poko antisemit [60] . Gwoup la gen sipò Constantin Bacaloglu, ki travay nan Inivèsite Iași avèk enfliyansè antisemit A. C. Kouza , epi ki sipòte ekspilsyon etidyan jwif yo soti Woumani [61] . Bacaloglu itilize anpil Action Française pou nasyonalis anti-endistriyèl ak popilis li a [62] .

Branch Women an nan fachism italyen an rete minè. Li pataje ak anpil gwoup paramilitè yon rayisman pou kominis ak demokrasi, men se sèl gwoup ki enspire dirèkteman pa Mussoloni [63] . MNFIR a te divize an 1922 epi faksyon ki pi puisan li yo te fizyone ak pati fachis woumen an, [[]] (ro) [64] . An 1923, Bacaloglu te fonde yon nouvo mouvman nasyonal anba menm non ak ansyen an epi li te òganize dirèkteman sou modèl fachis italyen yo [65] .

Sou 30 desanm 1923, Bacaloglu te fonde jounal pwopagann chak semèn Mișcarea Națională Fascistă, kote li te rele tèt li direktè politik. [66] Li gen anviwon san manm [67], yon ti kantite, men ki gen ladan l moun enpòtan nan sosyete women an, an patikilye pèsonèl militè ak etidyan [68] . Mouvman an santre sitou sou Inivèsite Cluj [69] ak Inivèsite Iași [70] . Fanm yo pa vrèman prezan nan mouvman an .[71]

Resous

[modifye | modifye kòd]
  1. ↑ Gheorghe G. Bezviconi, Necropola Capitalei, Nicolae Iorga Institute of History, Bucharest, 1972, p. 58
  2. ↑ George Potra, Documente privitoare la istoria orașului București (1800–1848), Editura Academiei, Bucharest, 1975, p. 38, 247–248, 325–326, 525–526
  3. ↑ Babeș, p. 12. Vital dates in Onofrei et al., p. 239, 242
  4. ↑ Vestul României, Nr. 32/1923, p. 3, 4
  5. ↑ 5,0 et 5,1 Calangiu et al., p.xxi
  6. ↑ Nastasă (2010), p. 51, 117, 133–134, 310. See also Calangiu et al., p.xxi
  7. ↑ Nastasă (2010), p. 133–134
  8. ↑ Călinescu, p. 593
  9. ↑ 9,0 et 9,1 "Diverse. Din Capitală. Drama din strada Lucacĭ", in Epoca, June 18, 1898, p. 2
  10. ↑ "Ultime informațiuni", in Epoca, December 24, 1896, p. 3
  11. ↑ "Diverse. Din Capitală. Drama din strada Lucacĭ", in Epoca, June 18, 1898, p. 2
  12. ↑ Nastasă (2010), p. 51
  13. ↑ Calangiu et al., p.xxxv; Nastasă (2010), p. 134
  14. ↑ Calangiu et al., p.xxxvi
  15. ↑ Maria Șveț, "Ovid-Aron Densușianu", in Calendar Național 2004: Anul Ștefan cel Mare și Sfânt, National Library of Moldova, Chișinău, 2004, p. 110. (ISBN 9975-9992-9-8)
  16. ↑ Calangiu et al., p.xxi, xxxvi; Mitchievici, p. 130–133; Onofrei et al., p. 243
  17. ↑ Mitchievici, p. 131–133, 135
  18. ↑ Payne, p. 135
  19. ↑ Calangiu et al., p.xxi; Onofrei et al., p. 243
  20. ↑ P. N., "Recenzii. Elena Bacaloglu, În luptă", in Viața Românească, Nr. 4/1906, p. 175–176
  21. ↑ "Secțiunea literară. Premiul Năsturel", in Analele Academiei Române. Seria II, Vol. XXIX, 1906–1907, p. 251, 266–267
  22. ↑ Elena Bacaloglu, "Vis și realitate", in Noua Revistă Română, Nr. 9/1908, p. 129–137
  23. ↑ "Revista Revistelor", in Noua Revistă Română, Nr. 6/1909, p. 306
  24. ↑ Calangiu et al., p.xxi
  25. ↑ 25,0 et 25,1 Sallusto, p. 174
  26. ↑ Payne, p. 135
  27. ↑ Calangiu et al., p.xxi; Călinescu, p. 983; Onofrei et al., p. 242–243
  28. ↑ Burcea (2005), p. 101
  29. ↑ "Transeuntes literarios", in La Gaceta Literaria, Nr. 46/1928, p. 4
  30. ↑ Alexandru Tzigara-Samurcaș, Memorii. II: 1910–1918, Grai și Suflet – Cultura Națională, Bucharest, 1999, p. 9. (ISBN 973-95405-1-1)
  31. ↑ "Memento", in Noua Revistă Română, Nr. 23/1912, p. 356; Onofrei et al., p. 243
  32. ↑ Sallusto, p. 174–175
  33. ↑ Nastasă (2010), p. 51
  34. ↑ Calangiu et al., p.xxi; Onofrei et al., p. 243
  35. ↑ Tomi, p. 280–282
  36. ↑ "2a tornata di venerdì 16 giugno 1922. Interrogazioni e interpellanza", in Atti Parlamentari. Legislatura XXVI: CXXVII, p. 6329
  37. ↑ Burcea (2005), p. 101
  38. ↑ "2a tornata di venerdì 16 giugno 1922. Interrogazioni e interpellanza", in Atti Parlamentari. Legislatura XXVI: CXXVII, p. 6329
  39. ↑ Tomi, p. 281–282
  40. ↑ it "2a tornata di lunedì 2 agosto 1920. Interrogazioni e interpellanza", in Atti Parlamentari. Legislatura XXV: LXXIX, p. 4672
  41. ↑ 41,0 41,1 et 41,2 "2a tornata di venerdì 16 giugno 1922. Interrogazioni e interpellanza", in Atti Parlamentari. Legislatura XXVI: CXXVII, p. 6329
  42. ↑ Burcea (2005), p. 101
  43. ↑ "O mare prietenă...", p. 95
  44. ↑ Bucur, p. 77; Heinen, p. 103
  45. ↑ 45,0 45,1 et 45,2 Heinen, p. 103
  46. ↑ "O mare prietenă...", p. 95–96
  47. ↑ Nastasă (2010), p. 51
  48. ↑ Babeș, p. 12
  49. ↑ Onofrei et al., p. 242
  50. ↑ Babeș, p. 12–13
  51. ↑ Ileana-Stanca Desa, Elena Ioana Mălușanu, Cornelia Luminița Radu, Iliana Sulică, Publicațiile periodice românești (ziare, gazete, reviste). Vol. V, 1: Catalog alfabetic 1931–1935, Editura Academiei, Bucharest, 2009, p. 261. (ISBN 973-27-0980-4)
  52. ↑ it "2a tornata di lunedì 2 agosto 1920. Interrogazioni e interpellanza", in Atti Parlamentari. Legislatura XXV: LXXIX, p. 4672
  53. ↑ 53,0 53,1 et 53,2 "2a tornata di venerdì 16 giugno 1922. Interrogazioni e interpellanza", in Atti Parlamentari. Legislatura XXVI: CXXVII, p. 6329
  54. ↑ Burcea (2005), p. 101
  55. ↑ Epure, p. 116; Heinen, p. 103
  56. ↑ Burcea (2005), p. 101
  57. ↑ Epure, p. 116
  58. ↑ Clark, p. 38; Heinen, p. 102–104
  59. ↑ Attila Gidó, Două decenii. Evreii din Cluj în perioada interbelică, Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, Cluj-Napoca, 2014, p. 139. (ISBN 978-606-8377-28-5)
  60. ↑ Francisco Veiga, La mística del ultranacionalismo: Historia de la Guardia de Hierro, Rumania, 1919–1941, Autonomous University of Barcelona, Bellaterra, 1989, p. 140. (ISBN 84-7488-497-7)
  61. ↑ Nastasă (2011), p. 218, 234, 238, 240, 243, 268, 301, 304–305
  62. ↑ Constantini, p. 20
  63. ↑ Constantini, p. 19
  64. ↑ Clark, p. 38; Heinen, p. 103–104
  65. ↑ Bucur, p. 77; Constantini, p. 19–20; Epure, p. 115–116; Heinen, p. 102–104
  66. ↑ Marin Petcu (ed.), Istoria jurnalismului din România în date. Enciclopedie cronologică, Polirom, Iași, 2012, p. 1941. (ISBN 978-973-46-3855-0)
  67. ↑ Bucur, p. 77; Constantini, p. 20; Heinen, p. 103
  68. ↑ Francisco Veiga, La mística del ultranacionalismo: Historia de la Guardia de Hierro, Rumania, 1919–1941, Autonomous University of Barcelona, Bellaterra, 1989, p. 140. (ISBN 84-7488-497-7)
  69. ↑ Constantini, p. 20; Heinen, p. 103
  70. ↑ Nastasă (2011), p. 40
  71. ↑ Bucur, passim
Rekipere depi « https://ht.wikipedia.org/w/index.php?title=Elena_Bacaloglu&oldid=867913 »